Cât de relevantă (mai) poate fi Fabuloasa lume a ţăranilor în epoca AI? Cum ne raportăm la trecut şi la tradiţia locală din perspectiva aşteptărilor, temerilor, speranţelor şi identităţii prezentului?

 „Nu facem nimic, nici măcar nu putem exista în afara spaţiului şi a timpului, iar relaţia cu aceste două dimensiuni este dinamică, modelată cultural. De aceea am gândit discuţiile noastre pornind de la structura pe care aceste două dimensiuni o alcătuiesc în cultura folclorică tradiţională, aşa cum este exprimată prin legende, basme, snoave, dans, credinţe, rituri şi moduri de viaţă cotidiană şi sărbătorească.”– Laura Jiga Iliescu, lector

Temele principale ale întâlnirilor, la care vă voi spune poveşti şi le vom asculta pe ale voastre sunt:

1. Crearea şi domesticirea spaţiului: cosmogonie populară şi creaţia imperfectă iniţial; geografie reală, imaginară, mitică; spaţiul locuit (casa, rituri de întemeire şi construcţie, rituri protectoare) şi spaţiul din afară (hotarul şi străinătatea); valorificări topografice (locul bun, locul rău, răscrucea, trecerea); drumul şi călătoria; pragul; lumea de dincolo.

2. Originea, ordonarea şi curgerea timpului: sacralitatea timpului şi aşezarea sărbătorilor în calendar; sezoane, meteorologie şi sfinţi protectori ai vremii; vârste ale omenirii, vârste ale omului; când nu va mai fi timp.

3. Apariţii ale făpturilor supranaturale în timp şi spaţiu: izvoare, fântâni, arbori, pietre; locuri umblate şi locuri pustii; cine sunt şi ce să faci dacă te întâlneşti cu zâne, zmei, sfinţi, demoni.

Pornind de aici, nu ştim unde va duce această călătorie pe căi, ceasuri şi epoci de tot felul, dar vom afla câte ceva despre surprizele, conduita şi regulile de participare. Ca să divulg puţin din parcurs, vom discuta şi despre jocurile video şi noile (sau reluarea mai vechilor) forme de creare şi trăire a timpului şi a spaţiului, de evaziune din cadrele lor imediate.

Vă aşteptăm cu drag! :)